Vineri, 11 :)
Sper ca titlul nu va inspira chestii neplacute; e de bine :). Va sa zica, m-am trezit azi foarte de dimineata, caci raportat la metehnele personale ora 8 e… cu noaptea-n cap! Nu, nu era noapte, era un soare placut, pana cand s-a incalzit aparatul de cafea deja devenise caldut si afara iar in bucatarie plin de lumina. Pana si zapacitele mele se rasfatau motaind incantate de acest neasteptat deliciu primavaratic.
Buun. Acum ar trebui sa inceapa lista ingredientelor… ia-o de unde nu-i! :)) Ce-i cu acest articol care se potriveste ca nuca-n perete, cum o fi aparut asta pe un blog al unei blogeriţe care ofera deja de vreo doi ani de zile, cu precizie si foarte la obiect reţete ca la ma-sa, la soacra-sa sau la ma-sa lu’ fiica-sa acasa?
Iaca ce-i: ieri, consultand cu mare bagare de seama lista referrerilor din ultimele ore, caci doresc sa stiu ce anume ii aduce pe cititorii mei aici, am constat ca venisera un numar destul de insemnat de pe situl Evenimentul Zilei. Curiozitatea ma-mpinse sa aflu cum de ma onorasera cei de la evz.ro cu un link, si am descoperit un articol dedicat blogosferei culinare romanesti, Românii învaţă să gătească în blogosferă. Autoarea articolului zicea asa: “Printre cele mai apreciate bloguri şi site-uri culinare se află: gospodini.blogspot.com, chez.mazilique.ro, savalaura.blogspot.com, www.cevabun.ro, www.retetecalamama.ro, www.prajituratort.ro, www.gourmandine.ro, www.e-retete.ro, edithfrincu.blogspot.com, adamache-laura.blogspot.com…”, fiecare cu linkurile de rigoare. Nici nu apucai eu bine sa ma dezmeticesc din surpriza unei asemenea insemnate si neasteptate recunoasteri, ca ochii imi fugira mai la vale, la comentarii. Oamenii ziceau de una, de alta, ca bloggerii gatesc bine, altii ca nu, ca n-au habar de nimic, in fine, dau de urmatoriul comentariu:
“Am gasit uneori in unele bloguri cate o reteta de-ti puneai mainile in cap! Aveau loc adevarate catastrofe in combinatii si daca te impingea necuratul sa le spui ceva, iti dadeai foc la valiza! Au sarit odata pe mine o gasca de goblenarese ce imparteau pesemne acelasi blog, de am zis ca am nimerit intr-un stup cu albine. Remarc, cu placere ca blogurile recomandate de catre evz, sunt ale celor care intradevar se pricep la bucatarit. Le-am “rasfoit” pe toate si chiar stiu ce spun. Eu spre exemplu, folosesc reteta de blat-pandispan cu cacao a Laurei Adamache, am vazut retete bune tare cu secrete de preparare multe si in blogul Laurei Laurentiu, desi mi se pare cam tafnoasa. Oricum decat sa luati retete de pe cine stie unde mai bine intrati pe aceste bloguri si sigur veti gasi ce cautati.”
Hopa! In primul rând, mulţam de apreciere, autorul (autoarea) acestui comentariu consideră că are ce găsi pe blogul meu… dar că sunt cam ţâfnoasă! :)) Si uite asa m-am trezit reflectand: drept e, de foarte multa vreme am renuntat la obstinatia de a placea tuturor, e ceva irealizabil, nepractic si daca te incapatanezi, poate fi si frustrant. Numai ca cititorii mei nu sunt oricine si lor chiar doresc sa le plac. Probabil ca am gresit, m-am gandit ca ofer mult din timpul meu si din tot ceea ce stiu, fara sa-mi dau seama ca ofer putin din mine insami. Ma refer la faptul ca din tot ceea ce am scris pe acest blog, prea putin permite cititorilor sa ma cunoasca asa cum sunt.
Incercand sa fiu atat de obiectiva pe cat se poate, mi-am pus urmatoarea intrebare: ce impresie imi creaza mie cucoana care a scris toate astea, acceptand ca nu as cunoaste-o? Pai, in mod clar, e gurmanda. Gateste pentru placerea personala. Posteaza pe blog dintr-o anumita doza de narcisim, adora sa se simta apreciata. Clar, nu e lipsita de umor, ca-mi vine-a rade cand citesc unele postari, mai vechi, dar cu trecerea timpului s-a pragmatizat de la o postare la alta, retetele au devenit parca tot mai bune iar scriitura tot mai impersonala. Iaca, uneori ii mai ia la trei pazeste pe comentatori, drept e ca unii o provoaca, altii dau cu batu-n balta iar altii nu stiu sa scrie romaneste, dar e total neprofesionist sa se ia cu ei de guler, mult mai elegant si mai practic ar fi sa le stearga comentariile celor care deranjeaza si sa le interzica accesul.
Imi asum toate cele de mai sus, de aceea am hotarat ca de azi incepand, sa schimb ceva. Retetele isi vor pastra caracterul pragmatic, pentru ca asa trebuie sa fie, sa ofere informatii precise, cantitati, ponturi etc. Dar am inaugurat azi o noua categorie, care se numeste “de-ale mele”. In aceasta categorie imi doresc sa public articole mult mai personale decat am facut-o vreodata, pana acum. O sa va spun cum ma simt, poate o sa povestesc despre “zapacitele” mele, Maya si Lucky, despre fiica-mea, despre barbatu-meu si, desi nu o sa dezvalui cu exactitate ca sunt exact in “zilele alea”, poate ca anumite indicii o sa ii faca pe cei care ma citesc sa isi dea seama cand anume nu e bine sa scrie cate un comentariu ciudăţel, asta ca sa nu imi forteze mana sa devin ţâfnoasă. :)) Pana la urma sunt si eu o muiere, cum ar fi spus bunicu-meu, fie iertat, cu bune si cu rele.
Ei bine, sa revin: muierea asta care sunt si-a facut un expresso scurt si tare, asa ca in fiecare dimineata. A deschis fereastra de la bucatarie si Maya s-a grabit sa vina sa o salute:
(Afară de salut, mai mult ca sigur că Maya i-a mai spus “Mă, ce stai acolo cu nasu-n cafea, nu vezi că fac “sezi”? Te doare mâna să-mi dai un biscuite?”)
Lucky are ceva de spus si ea: “Las-o mă, viseaza inca, nu vezi că incă nu s-a trezit? Mai bine vino si ajuta-ma cu covoru’ ” – care “covor” a fost odata un pres pe care cineva l-a asternut in casuta-i, dar ea l-a cam ros si a mai ramas din el doar ceea ce se vede:
Muierea cu nasu-n cafea si-a udat plantele aromatice pe care le cultiva ca orice bucatar care se respecta (bine, ea nu e bucatar, dar i-ar place sa fie, gradinita de plante aromatice si vreo doua cutite profi sunt primele atribute de profesionist pe care le poseda):
Le merge bine, nu?
De cu seara, era pregatit prefermentul pentru baghete, asa incat in dimineata asta a mirosit foarte frumos in casa:
(Promit reteta pentru baghetele astea cat de curand.)
S-a mai fiert azi si o minunatie de gulas, care alaturi de bagheta proaspata a fost pacatos de bun. A-propos, voi mancati gulasul cu lingura sau cu furculita? :)) Niciodata nu mi-e clar, asa incat le pun pe masa pe toate. Lingurile alea cu dungulite pe maner, cred ca au existat mai in fiecare casa. :) Eu mai am cateva desperecheate, mostenire de la mosu’ si de la baba si sunt preferatele mele.
Langa gulas am turnat un vin tulburel, de casa, intr-un pahar ieftin, ca nu suntem boieri ca sa bem din pahare de cristal in fiecare zi (nici vin nu bem in fiecare zi). Deci, vinul ignobil, dar curat si placut piscator la limba, paharul ieftin, lingurile vechi de cateva zeci de ani, mancarea buna, firu’ de cimbru tuns din fereastra, bagheta crocanta si parfumata… azi ma simt tare bine, vad viata frumoasa, deci – liber la comentarii! :))
-
mia elekes
-
Anonymous
-
http://laurafrunza.com Laura Frunza
-
Melaniadanila
-
Anonymous
-
Anonymous
-
Carmen
-
Anonymous
-
mihaela
-
Anonymous
-
doralina
-
Anonymous
-
Alina
-
Anonymous
-
Mari_sse
-
Anonymous
-
Luizi_p
-
Anonymous
-
Corinamanea
-
Anonymous
-
http://aphextwinzz.wordpress.com Aphextwinz
-
Anonymous
-
Jianumadalina
-
Anonymous
-
anonim
-
Anonymous
-
http://www.facebook.com/people/Geta-Veronica-Blidar/100000689571463 Geta Veronica Blidar
-
Anonymous
-
Miha
-
Anonymous
-
paula
-
Anonymous
-
marina
-
Anonymous
-
Roxana_constantin07
-
Anonymous
-
Camelia
-
Anonymous
-
Roxana Sakurai
-
Anonymous
-
http://www.facebook.com/people/Andreea-Tui/1765339623 Andreea Tui
-
Anonymous
-
Alina Mirela3
-
Anonymous
-
Lavinia Butaru
-
Anonymous
-
Irina
-
Camelia Abalasei
-
pinkypinky
-
Anonymous
-
Lavinia Rezmerita
-
Anonymous
-
Roxana
-
Robescu Adriana



















































