Gulas la ceaun

Ziua de ieri a fost superba – un soare bland, de toamna, aurea cu gingasie, un miros bogat de plante ajunse la maturitate, un vanticel ce adia, aducand cu el funigei… nu-ti prea venea sa intri in casa!
Sotul meu mi-a comunicat, barbateste, hotararea lui: ” Vreau sa facem gulas in curte, la ceaun!” “Facem, i-am raspuns, dar stai sa vad daca avem tot ce ne trebuie.” “Din orice, mi-a raspuns barbatul din casa, n-o sa ma impiedic in detalii, dar vreau neaparat sa stam afara si sa gatim!”.

Asadar, zis si facut! Eu am purces la intoarcerea congelatorului cu susul in jos (era chestie urgenta, nu mai se punea problema de mers la cumparaturi) iar dumnealui la spart de lemne si pregatit ceaunul.

Singura bucata de carne eligibila a fost… un ciolan crud, mare si carnos. Hm, mi-am spus, gulas cu ciolan?! Ei, pana la urma de ce nu?

Iata, deci, cum ne-am distrat:

Ingrediente:

am folosit un ciolan de porc de aproximativ 2,5 kg – eu, pentru gulas, prefer carnea de vita, sau in amestec, dar a fost chiar foarte bun, pana la urma
8 cepe medii (1,5 kg.)
1 lingura cu varf de boia de ardei dulce, de buna calitate
2 linguri de pasta de ardei rosu
1 litru de bulion de rosii (al meu a fost de casa, daca se foloseste pasta de rosii se reduce cantitatea)
2 kg de cartofi, curatati si taiati in cuburi
3 morcovi si 3 patrunjei-radacina – optional, zarzavatul nu e obligatoriu, dar decat sa se foloseasca vegeta sunt de preferat legumele
sare, piper, o lingura rasa de chimion zdrobit
3 foi de dafin
patrunjel verde tocat pentru presarat, in final

pentru galuste: 1 ou, gris si faina in cantitati egale, pana la obtinerea unui aluat potrivit

Preparare:

Pentru inceput, am decongelat rapid ciolanul, i-am indepartat soricul si l-am degresat, taind slaninuta in fasii.

Mi-am ales cepele:

Zarzavatul l-am curatat si l-am tocat foarte marunt (la robot):

La fel si cepele:

Pana la construirea marelui cuptor de curte, care va contine gratar, cuptor de paine si loc pentru ceaun – un proiect drag sufletului barbatului meu, omul meu cu mult spirit practic se descurca cum poate, a improvizat o vatra din boltari de beton pentru a preintampina raspandirea nedorita a focului (atentie mare!), a fixat trepiedul pentru ceaun facut de socrul meu si a aprins un foc zdravan:

Agatam ceaunul la locul lui si purcedem! Pentru inceput, topesc slaninuta pe care am dat-o jos de pe ciolan (in mod obisnuit as fi folosit ulei, dar avand aceasta slaninuta nu a mai fost cazul):

Cand s-au rumenit jumerele, le-am scos din ceaun si in grasimea rezultata am pus ceapa tocata la calit. Ce sa vezi, pana am amestecat de doua ori in ceapa, frumoasele jumari aurii pe care am vrut sa le pozez disparusera! (Ajutorul de bucatar, omul care avusese aceasta splendida initiativa a gatitului in aer liber, se ocupase de ele!)

Cand ceapa devine sticloasa se adauga boiaua de ardei:

Se amesteca rapid si imediat se stinge cu apa fierbinte – boiaua nu se lasa sa se caramelizeze pentru ca isi schimba gustul. Se pune carnea, foaia de dafin, chimionul zdrobit, sare si piper:

Cand ciolanul a fiert, l-am scos din ceaun si l-am dezosat:

Am adaugat in ceaun cartofii, carnea taiata in bucati potrivite si pasta de ardei:

Cand cartofii au fiert, am pus si bulionul si am gustat zeama, potrivind gustul de sare si piper.

Am batut oul cu putina sare si am adaugat, pe rand, cate o lingura de gris, apoi una de faina, pana cand am obtinut un aluat consistent:

Cu o lingurita, am pus bucatele mici de aluat in gulas:

Am mai fiert 7-8 minute si gata – gulasul nostru isi raspandise aroma prin tot cartierul iar papilele noastre nu mai puteau de nerabdare. Am luat, deci, ceaunul de pe foc si am presarat verdeata tocata.

L-am mancat incet (era si fierbinte, dar cine mai putea astepta?), savurand deplin fiecare inghititura:

VN:F [1.9.16_1159]