Puțe cu mac

Autor:

Rog obrazele subțiri, domnițele si domnișoarele sfioase precum și cucoanele prea-cuvioase să mă ierte, căci altfel nu știu a le spune acestor paste de casă cu cartofi, molcuțe și înecate în unt topit, zahar vanilat și mac, un desert clasic austroungar, dealtfel unul dintre cele cu care am crescut atât eu, cât și soțul meu mari (sârbii le zic ”puce sa makom”, slovacii de la noi din Banat le zic și mai sugestiv ”sulance sa makom” așadar…). Evident, forma a dictat denumirea preparatului, deci nicio discuție despre etimologie nu-și are sensul. Mai îmi amintesc cu un zâmbet cum fie iertată bună-mea, hâtră de felul ei, și-a servit prietenele (toate binișor trecute de 60 de ani) cu puțe cu mac de ziua femeii, și le îndemna să se servească la discreție: ”Luați, fetelor, că poate e ultima ocazie!” :)). Bun, acum, sincer, sper ca pentru toți cei care vor descoperi azi rețeta asta la mine pe blog, să fie o primă ocazie care să le deschidă apetitul, pentru că rețeta e chiar foarte bună. :)

pute-cu-mac-1

Ingrediente Reteta Puțe cu mac

  • 750 de grame de cartofi fierti in coaja, cantariti dupa fierbere si decojire
  • 75 de grame de gris
  • 1 ou
  • 1 praf de sare
  • 200-250 de grame de faina (in functie de calitatea de faina pe care o folositi, s-ar putea sa intre mai multa sau mai putina)

~ // ~

  • 80 de grame de unt
  • 6 linguri de mac macinat prin masina
  • 6 linguri de zahar pudra amestecat cu un plic de zahar vanilat

in plus:

  • faina pentru presarat planul de lucru

Preparare Puțe cu mac:

Cartofii se fierb in coaja (preferabil sa fie din cei albi, mai sfaramiciosi) apoi se curata, se cantaresc 750 de grame si se zdrobesc bine intr-un castron (poza 1). Se adauga sarea, grisul si faina, pentru inceput doar 200 de grame de faina (poza 2). Se framanta un aluat molcut, inca lipicios, daca e nevoie se mai adauga cate o lingura de faina, dar in niciun caz nu trebuie sa fie un aluat tare (poza 3). Se pune o oala de 4 litri cu apa sarata la fiert (sare cat pentru fierberea pastelor, sa zicem 2 lingurite). Se presara cu faina planul de lucru si se rastoarna aluatul, impartindu-l in bucatele egale (poza 4). Se modeleaza pe planul de lucru putisoarele nu mai lungi de 9-10 cm. (poza 5). Pana se termina toate de modelat, va clocoti si apa in care se plonjeaza  toate deodata. Separat, se topeste untul intr-o cratita apoi se stinge focul. Cand putele se ridica la suprafata se mai lasa sa fiarba in clocote mici 1-2 minute (poza 5) apoi se scot cu spumiera, scurgandu-le de apa si plonjandu-le direct in untul topit (poza 6).

Preparare desert Pute cu mac

Se amesteca cu grija, de preferat cu o spatula flexibila, ca sa nu se rupa putele si sa se imbrace toate cu untul topit. Se adauga imediat macul macinat amestecat cu zaharul pudra.Preparare pute cu mac 2

Cu aceeasi spatula flexibila, se amesteca bine pana cand macul este omogen distribuit (dupa gust, se poate pune mai mult sau mai putin zahar, asa cum le-am facut eu sunt nu prea dulci, dar noua ne plac).

Preparare desert pute cu mac 2

Se servesc imediat, calde, dar sunt la fel de bune si dupa ce s-au racit putintel.

puțe cu mac -desert cu paste si mac

Edit: daca doriti sa puțe de post, puteti sa faceti acest aluat de taitei de post cu cartofi; renuntati la untul topit (eventual, inlocuiti-l cu 1-2 linguri de ulei) si … s-a rezolvat!

Print Friendly
loading...

Poate îți place și:

Comentarii

  1. Viorel Ene a zis

    Fac parte din „meniul” copilariei mele: excelente! Se cheama „skubanky”si este un preparat din bucataria ceheasca. Mai exista si varianta cu nuca tocata amestecata cu zahar.

  2. Natalia a zis

    Pot fi umplute si cu prune? Sau ce am auzit eu ca se umple cu prune si se presara cu pesmet e altceva?

    • ana195955 a zis

      si eu le stiu tot sub numele de putzisoare ! de fiecare data cand facem galuste cu prune, o parte din aluat este destinat putzisoarelor !

    • GabiM. a zis

      La multi ani! Si mama tot „putzisoare” le chema,doar ca ea era de provenienta din Moldova. Daca imi amintesc bine,insa,parca le prajea in mult ulei,restul nu-mi mai amintesc…Si da,EXACT,cand facea mama galuste cu prune,o parte era destinata putzisoarelor ! Multumesc pentru retete si pentru „amintiri” din alte timpuri…Iar cui nu-i place denumirea sa nu manance! He,he…

  3. George a zis

    La bunica în sat, undeva către Jimbolia le spune „ţîpari” şi se fac cu pesmet (ca cel pentru gomboc-uri). Nu sunt subţiaţi către margine ci au aceeaşi secţiune, ei provenind dintr-unul lung făcut prin răsucirea aluatului şi tăiat în lungime dorită, poate puţin mai lungi ca cei ai dvs. Tăiţăii cu mac sau cu „criz” :) respectiv gris (prăjit ca pesmetul) sunt fără cartofi şi puţin mai subţiri decât ţîparii. Atât cei cu pesmet cât şi cei cu mac şi criz sunt nemaipomeniţi. Ah, am uitat de cei cu nucă şi cei cu brânză…!!! Săptămâna trecută am făcut cu mac şi în această seară mai trag o tură că mi-a lăsat gura apă după ce am văzut foto de mai sus!

    • lauralaurentiu a zis

      Sa-ti fie de bine! Ma bucur mult, sa stii ca merg si cu pesmet prajit si indulcit sau nuca macinata amestecata cu zahar.

  4. a zis

    Foarte faina reteta. 
    In Moldova se chema putzishoare niste gogosele prajite in ulei, facute dintr-un aluat mai grosult, taiat in forma de dreptunghi si cu o guara in centru in care se intoarce jumatate din dreptunghi. Arata ca o .. de fetita. 
    Se pudreaza cu zahar.

    • lauralaurentiu a zis

      :)) excelente. Adevarul e ca romanu’, din saracia lui, a stiut sa faca ceva bun si sa se si amuze. :)

  5. Shaigai a zis

    La Piatra-Neamț, bunica mea facea o compozitie asemanatoare dar le prajea in tigaie cu ulei si le spunea puțișoare.

    • lauralaurentiu a zis

      :)) deci tot un fel de putze, dar mai mici :)). Foarte bine, sa va fie de bine! Important e ca suntem un popor suficient de sugubatz si ingenios ca sa facem o mancare buna cu ingrediente putine si ieftine si sa gasim si prilej de a face haz, si asta nu-i putin lucru :).

  6. Raduluigi a zis

    A fost mancarea copilariei mele (probabil din saracie) insa bunica le facea cu nuca pisata sau pesmet ca la galuste. Oricum sunt bune rau presarate si cu zahar tos (pudra) ENJOY

  7. Teodora a zis

    Buna mea le zicea „nudli” dar in loc de mac punea pemet sau gris prajit si zahar. Pesmetul sau „grizul” de prajesc pe „uscat”, fara ulei, la foc mic, amestecand mereu sa nu se arda, pana prinde culoare.Mmmmmm, bune „puticile astea”. Orice taitei cu mac is buuuuni.
    Mi-aduc aminte de copilarie. Acma tare le-as manca daca ar fi gata facute, ha, ha. Ca pana ma mosmondesc sa le termin deja-mi trece pofta. Da cu siguranta am sa le incerc intr-un weekend.

  8. ANA a zis

    Bunica mea de la Dragasani le facea dulci…si le numa „putzisoare”. N-as vrea sa spun prostii dar parca le facea si in varianta sarata cu marar insa cum mie-mi displacea mararul la vremea aceea nu stiu daca mai aveau si altceva. Dulci fiind …le devoram

  9. Fannna2003 a zis

    Multumim de postare!…sunt grozave…ne facea mama cand eram copii..singura diferenta e ca ne facea cu pesmet prajit.Uitasem de ele…dar am sa fac cu prima ocazie…

  10. gabi a zis

    sunteti bolnavi la cap oameni buni si suna prea pervers ca sa fie folosit la denumirea unei mancari,daca va provoaca un asa apetit probabil ca si in realitate mancati asa ceva…bine,se cheama oral.ia uite la gospodine,sunt mai perverse decat pitzipoacnele,

      • Teodora a zis

         asa, asa. Cui nu-i place sa nu citeasca. Sau daca citeste sa taca. Oricum cu o floare nu se face primavara asa ca daca la noua taotele ne place nici sa n-o bagam in seama pe „revolutionara”.

    • gabi a zis

      teribil de proasta esti tu,daca poti manca ceva ce se cheama putza si mai gasesti si amuzant asta,grasancele in general sunt mai rele de musca,te inteleg…

  11. Selva a zis

    era sa mor de ris !

    imi amintesc de acest fel de mincare, e mult de atunci…

    cred ca aluatul se poate decupa si sub forma de monede,
    pentru peroanele pudice…

    • lauralaurentiu a zis

      :)) nu se poate decupa, pentru ca e un aluat moale pe care cam greu sa-l intinzi in foaie, dar se poate modela in forme mai… putin sugestive. :)) Dar sunt bune, bune de tot.

  12. Oana Ciuguzan a zis

    Doamne! imi amintesc ca si bunica mea facea ,,putulici,, si cat de bune erau! Acum ceva vreme le-am descoperit la un restaurant traditional la Szeged sub numele de Nudli. Acolo le fac cu miere si mac …Oricum …sunt delicioase putele astea :)) Ma bucur mult ca acum am reteta! Multumesc Laura Laurentiu.

  13. doris a zis

    Mama ne mai facea si binenteles face si acum dereie cu magiun de casa(adica ,coltunasi! )doamne da ce buni is,fiert in apa cu sare si dati prin pesmet ,o minune!

  14. doris a zis

    Super tare.Mama mea ne facea asa ceva cand eram mici din acelasi aluat facea gombotii cu prune si puturgai,(la mine acasa in baia mare asa se numesc,eu locuiesc intr-un cartier in care sunt deopotriva si maghiari si romani si se gateste cu influente maghiare.Da e tare buna atat mancarea cat si deserturile!Felicitari ptr. toate retetele postate de tine!

  15. Flores a zis

    Laura draga am facut si eu putele astea impreuna cu fiica mea. A fost o distracte pe cinste si i-au placut foarte mult. Pentru ca nu am o rasnita pentru mac, le-am presarat cu nuca. Sunt excelente!

    Am sa iti fac o mica sugestie. Oul l-ai mentionat numai in lista ingredientelor. In pasii de urmat l-ai omis. Te pup

    Flores.

  16. Maria a zis

    Cred ca e prima data cand rad cu pofta pe un blog culinar. Recunosc ca nu le prea frecventez, nu-s exact genul pasionat de bucatarie, dar la tine o sa revin ca-mi placi :) 

    Bunica le spunea „putisoare” si le facea cu nuca sau cu pesmet prajit si zahar, ca pe galustile cu prune. Bineinteles ca nu stiam reteta, nu m-am gandit sa-i cer sfaturi culinare cat timp a trait. Asa ca ma bucur tare ca am regasit-o dupa atata timp si musai o incerc. Si cu mac, si cu nuca. Multumesc!

  17. Lavinia a zis

    Laura draga, imi aduc aminte ca, in copilarie, si bunica mea facea putisoare cu mac (asa le spunea) si erau tare bune! (asta se petrecea la Jimbolia). Mai facea si pogacele, galuste cu prune si un fel de galuste pe care le mancam cu compot! Felicitari pentru site! Tot Banatu-i fruncea!

  18. Vornicu a zis

    Draga Laura,daca imi dai voie sa ma adresez asa,e prima data cand iti scriu dar te urmaresc demult timp! Ai fost delicioasa, atat cu reteta cat si cu numele retetei; imi face placere felul tau de-a fi si umorul tau si astfel ne asemanam.Deasemenea,ma bucur ca promovezi valorile banatene(eu fiind banateana get-beget)si ca atare te felicit!Succes in continuare.NORA VORNICU

    • lauralaurentiu a zis

      Multumesc mult, draga Nora. Ma bucur ca apreciezi atat retetele, cat si stilul de prezentare, caci, pana la urma, ce-ar fi viata fara un zambet? :) Te mai astept cu drag.

      2012/3/20 Disqus

    • lauralaurentiu a zis

      :)) Maya, asa e, si imi amintesc ca numai tu din toata lumea mi-ai confirmat ca ai mancat in copilarie, la fel ca mine, taitei din astia cu ceapa fripta si cu zahar. Oricui spun se cruceste de atare combinatie, dar chiar sunt buni de tot, nu?

  19. Monica a zis

    Laura ,mi-ai adus aminte de copilarie.
    Bunica mea le zicea- cici – dar nu stiu daca erau facuti asa cum ii faci tu.
    Ce imi aduc aminte precis e ca ii framanta tot cu cartofi si ii tavalea in pesmet si zahar.
    Si erau asa gustosi cand veneam de la joaca in vacante si ii mancam cu pofta.
    Si pentru ca erau asa buni si acum am si reteta de la rine nu-mi ramane decat sa ii fac si eu.

  20. Iza a zis

    Sunteti foarte simpatica si aveti un talent deosebit in a descrie fiecare fel de macare.Recunosc ca m-am amuzat copios de modul in care ati ‘scuzat’ denumirea preparatului.:)).Eu as incerca varianta de post insa m-am gandit sa inlocuiesc untul cu margarina.si eventual sa pun bucatele de margarina peste putzele fierbinti(ce pervers suna)pt  ca margarina are mai multa apa decat untul si prin topire sa nu risc sa raman cu ‘te-miri-ce’.Oare ar merge?Pana una alta profit  ocazie prin a va spune ca sunt fanul dvs nr 1 si ca ma inspirati mereu cand ideile ma parasesc.Felicitari,multa snatate si spor la treaba!!!Va pup.

  21. Nicolle_plioti a zis

    da, am inteles pute de baieti, dar pute de barbati cind faceti,mai ales pentru nevestele de navigatori? va pup sinteti ,,the best”, ca o raza de lumina (comestibila!) pentru noi toti, mai ales pentru gurmanzi(subscriu!). mult succes in continuare, ca oricum salivam de zor!!!

    • lauralaurentiu a zis

      La unguri le zice Angyal bügyölö, dar nudli este o denumire generala pentru tatei. :) Ma bucur ca ti-am prilejuit amintiri atata de placute.

  22. Laura72g a zis

    M-ai omorit din 2 motive..am lesinat de ras la prezentarea ta ,,pute cu mac” apoi aceste minunatii arata foarte  bine si cred ca sint la fel de gustoase.
    Pupici

    • lauralaurentiu a zis

       Laura draga, asta era si scopul: binedispunerea, dar si trezirea pohtelor cetitorului :P Sa stii ca-s bune-bunuțe, merită încercate. :)

  23. Gabytza_ilie a zis

    Draga Laura,am incercat reteta ta ,a iesit o nebunie.Iti multumesc inca o data si vreau sa-ti zic ca tot datorita tie am invatat sa impletesc painea in 3,4 si5 iar colacii si painicile imi ies tare faine;)

    • lauralaurentiu a zis

       Ma bucur mult, Gabitza, sa va fie de bine! Asa-i ca-s bune? Si ce paine frumoasa, multe, multe felicitari!

      • Gabriel Petru a zis

        Se mai pot face si cu pesmet fript in unt sau untura e porc, indulcit cu zahar, sunt mai bune ca si cu mac. Cel putin mie imi plac mai mult. 

  24. Claudia a zis

    Vai ce pofta mi-ai facut… pana maine numai la pute cu mac o sa ma gandesc, abia maine mi-am propus sa le fac. In fiecare zi salivez cand ma uit peste retetele tale  si am facut deja foarte multe dintre ele. Esti minunata si iti multumesc pentru ideile care ni le dai! :-)

    • lauralaurentiu a zis

       Claudia, iti multumesc si eu pentru apreciere. Te astept cu mare, mare nerabdare cu impresiile, poate si cu o poza cu puțele-n prim-plan :P.

  25. Rodica_gheorghita a zis

    zambeste si gateste…… se pare ca asta e deviza ta
    o idee buna pt post
    astept mai multe,asa ,ca  sa nu te plictisesti

  26. Dana Ternovits Török a zis

    extrem de bune! Mi-ai facut pofta ! La noi acasa se numeau putzisoare, ungurii le zic Angyal bügyölö adica putzulici de ingeri, si eu le tavalesc in pesmet. Bine ca mi-ai amintit, sa fac si eu !
    Felicitari pentru site ! 

    • lauralaurentiu a zis

      Angyal bügyölö – ce draguuuuț! :)) Multumesc mult pentru vizita si aprecieri si te mai astept cu drag.

  27. Mihaela a zis

    eu ii fac simplii.. doar cartof cu faina si un strop de sare.. ii pun la fiert.. cand se ridica sus ii scot si ii bag sub apa rece si apoi ii dau cu pesmet cu zahar.. am observat ca daca nu ii bag sub apa rece devin moi si clecosi.. probabil ca sunt fara ou si de aceea.. dar asa m-a invatat bunica sa ii fac… si mananc in general cand e post.. dar nu numai.. sunt deliciosi .. se pot face si tip gogosi umpluti cu prune.. gomboti cu prune.. si apropo de prea-cuviosenie , bunica mea le zicea puţurgăi.. asa le zic si eu :P

    • lauralaurentiu a zis

       Mihaela, asa e, aluatul e mai cleios pentru ca nu are ou. Uite, ala aceasta reteta de taitei, am facut si eu un aluat numai cu faina, sare si cartofi, doar ca am inlocuit jumatate din cantitatea totala de faina cu faina de grau dur. Asa sunt mai putin cleioase pastele, chiar si fara oua. In fine, important e ca sunt buni la gust iar denumirea de „puţurgăi” e totala :))!

      • Mihaela a zis

         am rezolvat problema cu bagarea direct sub apa rece dupa ce ii scot de la fiert.. nu mai sunt clecosi deloc .. chiar se intarsesc putin.. ffffoaaaarte pe gustul meu :)

  28. a zis

    In Austria se cheama gewuzelte Mohnnudeln (deci cam asa ca la Sibiu). Wuzeln inseamna a impleti, a intoarce. Denumira pute m-a facut chiar si in copilarie sa rid si am mincat-o in totdeauna cu mare placere. Multumim pentru reteta.

    Miss Marple

  29. Liana a zis

    :)) bunica mea le zice vuţăle, pe la Sibiu, si le face cu pesmet si zahar (ca pentru papanasi), sunt chiar de post asa si ne plac si noua foarte mult

  30. Gabytza_ilie a zis

    Mama ce pofta mi-ai facut!Mine fac si eu ca prea bine arata ,in seara asta e prea tarziu.Multumesc Laura pt ideile pe care ni le dai si nu numai odata le-am incercat.E pentru prima data cand iti scriu,te imbratisez si te sarut cu mult drag-Gabi Iasi
     

    • lauralaurentiu a zis

       Gabi draga, si eu iti multumesc ca ma citesti si uite, penru ca ti-ai facut curaj si mi-ai si scris :). Te astept maine cu putele la raport! :))

  31. a zis

    aici in Germania,in Reinland se cheama „buben-spitze” ceeace inseamna tot aia- putze de baieti!
    se maninca si dulci,dar mai ales picante, cu ceapa prajita si ele coapte in tigaie….
    o nebunie…

  32. Alina_paduraru14 a zis

    mi-aduc aminte de acest desert! hehe! putisoare se zice in zona mea ( Muntenia)…vezi cum a migrat reteta?

    • Damum06 a zis

      Da, asa le stiu si eu, putisoare, tot Muntenia,  sa traiti! Bunica mea tinea o parte din aluatul de galuste cu prune si le dadea tot prin compozitia de pesmet cu unt si zahar.  Valeu, ce bunatate!  Da’ ii duce mintea la aceleasi lucruri pe balcanicii astia!

      • lauralaurentiu a zis

         Obligatoriu la aceleasi lucruri, tz, tz, tz! Cand aceasta forma fusiforma ar fi putut sugera, nu-i asa, atatea alte analogii =))!

  33. Teodora a zis

    Aloo ! Nenea Florin ! Le vezi matale bre,la dimensiunea corespunzatoare ,precum ai vrea sa l-i se zica ? Reteta spune clar : ,, 9-10 cm ” .Deci ,cum sa fie numite decat ,, putisoare ” ?

Alte referințe

  1. […] Nemții le zic Schupfnudeln. Au cam aceeași compoziție cu mai cunoscuții gnocchi italienești, numai că forma lor este diferită. Fiind specifice sudului Germaniei și Austriei, utilizarea lor s-a întins în tot Imperiul Habsburgic, inclusiv în Banat și Transilvania. Prin zona mea de obârșie li se zice vuțăne. Mai sunt cunoscute și sub alte denumiri, mai puțin academice, denumiri datorate formei specifice. […]

  2. […] Nemții le zic Schupfnudeln. Au cam aceeași compoziție cu mai cunoscuții gnocchi italienești, numai că forma lor este diferită. Fiind specifice sudului Germaniei și Austriei, utilizarea lor s-a întins în tot Imperiul Habsburgic, inclusiv în Banat și Transilvania. Prin zona mea de obârșie li se zice vuțăne. Mai sunt cunoscute și sub alte denumiri, mai puțin academice, denumiri datorate formei specifice. […]

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *